În contextul globalizării și al cererii crescute pentru produse proaspete pe tot parcursul anului, importul de legume și fructe joacă un rol esențial pe piața românească. Totuși, transportul și ambalarea acestor produse generează un impact ecologic semnificativ. În această analiză, explorăm diferențele între legumele și fructele importate și cele locale, evidențiind efectele asupra mediului și opțiunile sustenabile pentru consumatori.
Analiza ia în considerare factori precum:
transportul (distanță, tip de combustibil);
ambalajul (material, reciclabilitate, utilizare unică vs. reutilizabil);
refrigerarea și consumul de energie în lanțul de distribuție.
Transportul legumelor și fructelor importate generează emisii considerabile de CO₂, mai ales atunci când acestea sunt aduse din regiuni îndepărtate pe cale aeriană sau rutieră. În schimb, importurile realizate prin transport maritim sunt mai eficiente din punct de vedere ecologic. Este esențial ca producătorii și distribuitorii să optimizeze lanțul de aprovizionare pentru a reduce amprenta de carbon.
Transportul rutier este frecvent utilizat pentru legumele importate din Europa. Pentru acest experiment vom considera o distanță medie din Spania / Italia către Romania de 2500 km.
Conform unui raport ICCT, valoarea emisiilor de CO2 per kg-km este de 0,057g.
0,057 gCO2/kg-km x 2500 km = 142 gCO2/kg
Considerand o distanță medie de la ferma la piață de 100km, si cantitatea de 0,062gCO2 pe kg-km (ECTA) avem:
0,062 gCO2/kg-km x 100 km = 6,2 gCO2/kg
Pentru plasticul PET de unică folosință – material utilizat frecvent pentru ambalarea legumelor în supermarketuri – studiul Columbia Climate School (CCSI) indică un interval de 1,5 – 3,6 kg CO₂e per kilogram de PET.
0,020 kg x 3500 gCO2/kg-plastic = 70 gCO2/kg
Prin comparație, legumele vândute în piețe elimină aproape complet această sursă de emisii.
Conform raportului „The Carbon Footprint of Carton Packaging 2023”, publicat de Pro Carton, producția cartonului virgin generează în medie 0,852 kg CO₂e per kilogram de material. Deși mai prietenos cu mediul decât plasticul PET, cartonul nu este complet lipsit de impact climatic.
0,005 kg x 852 gCO2/kg-carton = ~4 gCO2/kg
Totuși, cartonul este mai ușor de reciclat și, în unele cazuri, compostabil, ceea ce îl face preferabil din perspectiva gestionării deșeurilor.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că cerneala și adezivul aplicate pe etichete pot anula reciclabilitatea sau compostabilitatea unui ambalaj altfel ecologic. În cazul ambalajelor din carton sau bioplastic, etichetele autocolante cu strat lucios și lipici sintetic pot împiedica procesul de reciclare sau contamina compostul rezultat.
Conform US EPA, consumul energetic al unui display frigorific de supermarket este estimat la 2,21 kWh/zi/picior liniar, echivalent cu 7,25 kWh/zi/metru liniar. Dacă densitatea de produse este de aproximativ 32 kg de legume per metru liniar, acest lucru generează un consum de:
7,25 / 32 = 0,226 kWh/kg/zi
Mixul energetic al rețelei românești a avut în 2024 o intensitate medie de 232 g CO₂eq/kWh.
0,226 x 232 = 52 gCO2
La o perioadă medie de stocare și expunere de 5 zile, emisiile totale din refrigerare ajung la:
5 x 52g CO2 = 260 gCO2/kg
Dacă adunăm transportul, ambalajele și depozitarea avem un total de:
142 + 70 +4 + 52 + 260 = 528 gCO2/kg
Concluzia e clară: legumele locale au un impact de mediu semnificativ mai redus.
Doar pe lanțul „ultima milă”, legumele importate din Europa de Est generează aproximativ 0,52 kg CO₂/kg, în timp ce un produs local, transportat la piață, are un cost de aproximativ 0,01 kg CO₂/kg – de aproximativ 50 de ori mai mic.
Transportul pe distanțe lungi adaugă consistent la amprenta totală, mai ales când vorbim de transport rutier pe mii de kilometri. La asta se adaugă consumul de energie pentru refrigerare în supermarketuri – o sursă importantă de emisii – și ambalajele din plastic, care, deși par neînsemnate, contribuie cu zeci de grame de CO₂ per kilogram.
În acest context, alegerea unor produse locale, de sezon, și evitarea ambalajelor inutile devin gesturi simple, dar cu efect real asupra reducerii emisiilor.
Faci bine cu impact rapid, direct și cuantificabil.